0
p 30

Allah a creat oamenii

La început nu era nimic. Apoi Allah a spus: „Fii!” și lumea a fost creată.

Lumea este precum o mașinărie imensă. Nu se oprește niciodată. Și funcționează armonios.

Allah a creat îngerii. Îngerii sunt foarte puternici. Ce fac îngerii? Ei au grijă ca toate poruncile lui Allah să fie ascultate, în orice colț al lumii. Îngerii spun vânturilor unde să sufle. Ei spun norilor unde să meargă. Ei spun ploii unde să cadă. Ei sunt cei care înregistrează tot ceea ce se întâmplă în această lume.

Când lumea funcționa așa armonios, Allah a vrut să creeze omul. Astfel că Allah a adunat tot felul de soluri: a luat nisip uscat, pământ umed și lut lipicios.

Le-a amestecat așa cum olarul își amestecă lutul. L-a modelat sub forma unui om.

În cele din urmă a suflat spirit în el. El l-a numit pe primul om Adam. Apoi El a făcut prima femeie, pe care a numit-o Haua sau Eva. Allah îi iubea pe Adam și Eva. Le-a dat multe daruri. Le-a dat ochi, pentru a putea vedea lumea frumoasă. Le-a dat urechi pentru a auzi păsările ciripind. Le-a dat voce, pentru a putea vorbi unul cu celălalt. Le-a dat minte, pentru a înțelege ce este bine și ce este rău.

Pentru că Allah îi iubea atât de mult, a dorit ca Adam și Eva să locuiască în Grădinile Paradisului, cel mai frumos loc posibil.

Atunci când lui Adam și Eva li se făcea foame, ei mâncau din delicioasele fructe din grădină. Ei erau fericiți și mulțumiți cu ceea ce Allah le dăruise.

În mijlocul grădinii era un copac imens. Era diferit față de ceilalți copaci. Fructele sale erau mai mari si mai frumoase decât fructele celorlalți copaci.

Allah le-a spus lui Adam și Eva să nu se apropie de acest copac. Adam și Eva erau foarte fericiți în grădină.

Ei culegeau fructe din copaci și mâncau atunci când le era foame. Dar ei nu s-au atins de acel copac special din grădină.

În aceeași grădină locuia și Șeitan. El era foarte gelos și invidios pe Adam și Eva.

El voia ca Allah să se supere pe Adam și Eva. El nu dorea ca ei să trăiască fericiți în acea grădină frumoasă.

Astfel, Șeitan a reușit să îi păcălească și să îi tenteze să mănânce din acel unic copac din care Allah le spusese să nu mănânce.

După ce au mâncat din el, atât Adam, cât și Eva au început să se teamă.

Ei nu au ascultat de ceea ce Allah le spusese. Ei au mâncat din fructele acelui pom despre care Allah le spusese să nu îl atingă. Ei trebuiau să fie pedepsiți.

Allah a fost foarte supărat. Dar El îi iubea pe Adam și Eva. Nu a vrut să îi pedepsească prea tare.

El le-a poruncit să părăsească grădina și să locuiască pe pământ.

Povestea Profetului Adam ne învață că noi toți am fost făcuți de Allah și suntem, prin urmare, egali. Așadar, trebuie să ne respectăm unul pe celălalt și să nu îi privim pe ceilalți cu mândrie, nici să îi insultăm. Căci suntem cu toții copiii aceluiași strămoș: Profetul Adam.

No Comments

Reply

Skip to toolbar